Femeia cinstită
Proverbe 31:10-31
Unde poate fi găsită
În această mare lume
O femeie prea cinstită?
Oricare-ar fi al ei nume!
Înţeleptul cel mai mare
Ne spune în cartea sa
Că mii de mărgăritare
Nu pot valora cât ea.
De aceea şi bărbatul
Ei, se va încrede-n ea.
Ca soţul ei, niciun altul
Fericit nu s-o afla.
Zilnic ea îi face bine
În tot timpul vieţii lui
Pentru c-aşa se cuvine
Copiilor Domnului.
Face rost de lucruri bune
Şi lucrează cu mult spor
Pentru casa ei s-adune.
Nu se tem de viitor.
La nevoie, de departe
Pâinea casei va lua.
Tuturor va face parte,
Va fi hrană-n casa sa.
Treburile-şi rânduieşte
Încă din zorii de zi
Braţele îşi oţeleşte
Pentru tot ce va veni.
Vede că îi merge bine
Şi mai tare-şi ia avânt.
Are pentru orişicine
-Un ajutor, un bun cuvânt.
-Şi-întinde cu dărnicie
Mâna spre-un nenorocit
Ajută cu bucurie
Pe cel întristat, lipsit.
Le rânduieşte pe toate
Cu-înţelepciune şi zel.
Haine ia de calitate
Şi învelitori la fel.
Nu se teme de zăpadă,
De zăduf, ori vreme rea.
Oricine poate să vadă
Că-i bun tot ce face ea.
Vorbeşte cu-înţelepciune
Şi dă bune-învăţături
Ea stăruie-n rugăciune
Şi învaţă din Scripturi.
Soţul ei e văzut bine
În localitatea lor
Copilaşii-învaţă bine,
Sunt în fruntea tuturor.
Ea veghează totdeauna
La tot ce-i în casa ei
Nu tolerează minciuna,
Duce lupta dragostei.
Munca este preţuită
Mult, în căsnicia lor
E-o podoabă nelipsită
În viaţa tuturor.
Cât de binecuvântate
Vor fi toate-n casa lor!
Vor privi-n seninătate
La ce va fi-n viitor.
Soţul vede cu-încântare
Ce face soţia sa
Şi laudă-a ei purtare
Zicând:”Nimeni nu-i ca ea!”
Iar copiilor, la şcoală,
Le este cinste cu ea
Spun, cu vorba lor domoală:
“Nimeni nu-i ca mama mea!”
Frumuseţea-i trecătoare
Şi dezmierdările pier
Dar femeia temătoare
De Domnul, va merge-n cer.
Faptele ei o urmează
Şi răsplată vor avea
Căci pentru Domnul lucrează
Vrând să facă voia Sa.
Doamne,-n îndurarea-ţi mare
Noi te rugăm a lucra
Şi să faci din fiecare
O femeie-aşa ca ea!
Domnul să vă răsplătească!